sâmbătă, 20 noiembrie 2010

Printesa "Apapa "

De o saptamana Antonia e indragostita de Apapa.Va intrebati cine este oare Apapa?Apapa nu-i nimeni alta decat Alba ca Zapada,in limbajul Antoniei binenteles.Avea o papusica Alba ca zapada si 7 piticuti mici de plastic cumparati de tati acum vreo 3 luni.Piticii ii placeau tare dar pentru Alba ca Zapada nu prezenta nici cel mai mic interes.Citeam frecvent cartea "Alba ca Zapada si cei 7 pitici " dar pentru a admira si numara piticii.Asta pana vinerea trecuta .Antonia a fost plecata de joi dimineata la mamaie la tara si,drept recompensa pentru ca a fost cuminte si nu a plans ,a ascultat-o pe bunica ,i-am cumparat un pitic cantaret de la Disney cu care m-am infatisat in fata printesei vineri seara.Bucurie mare cand a vazut-o pe mami,bucurie cand a vazut piticul dar si mai mare bucurie cand a vazut-o pe "Apapa" pe cutia piticului.De atunci are o mare pasiune pentru ea.Cum am ajuns acasa am cules-o pe Alba ca Zapada din cosul de jucarii si sunt bune prietene acum.Se plimba cu ea prin casa,o ia cu noi afara,intr-o zi nu a vrut sa adoarma fara Apapa ,toata ziua ne-o aduce sa o pupam.Ce mai,pasiune mare!
Se identifica pe sine mai nou ca fiind bebe.Cand face diverse actiuni si este intrebata cine le-a facut raspunde automat bebe.E "mincinoasa " de mica,daca e gresit lucrul pe care l-a facut(si ea stie asta )spune nevinovata ca mama,tata sau mamaie a facut "prostioara ".Si tot de mica i se dezvolta simtul "mitei":daca o cert vine fuguta,ma ia in brate si ma pupa.Stie ea ce stie!
Ne spune ca mami iubeste pe tati si pe bebe iar tati iubeste pe mami si pe bebe.

marți, 2 noiembrie 2010

1 an si aproape 5 luni






Inca un pic si bifam un an jumatate...unde a fugit jumatatea asta de an ,sincer ,nu stiu...imi amintesc ca am sarbatorit prima aniversare si apoi ,parca toate evenimentele imi fug prin fata ochilor.Imi propun zilnic sa mai scriu cate ceva dar fie nu ajung in fata laptopului ,fie ma "blochez" si nu stiu cum sa descriu mai bine amalganul de sentimente.
Personajul principal (care la ora asta face nani) se dezvolta bine...mai usor cu greutatea (desi mananca tare bine ,si muuuullt),are 10,7 kg si nici nu este un copil inalt(are vreo 78 cm),desi foarte multa lume imi spune ca e foarte bine dezvoltata si sunt uimiti cand le spun ca are 1 an si 4 luni.
S-a acomodat bine cu bunica,desi ,de multe ori,cand ajung acasa,imi primesc "pedeapsa " pentru ca o las cu bunica,pedeapsa manifestata prin tantrum-uri,carora uneori le gasim modalitatea de rezolvare,alteori e un mic catar si ,oricat de mult as incerca,ea o tine pe a ei...si uite asa ma enervez si eu si ne "certam",ea se uita urat la mine(daaaa,a invatat sa se uite urat si e tare comica ) si isi incepe "spectacolul " de plans.In weekend,cand se trezeste si ma vede e asa de fericita,e toata numai zambet,se uita la mine si tot repeta "mama,mama",se mai alinta putin cu capul pe mine,iarasi se ridica ,se uita si zice "mama".Se vede ca-i fericita ca se trezeste cu mine.
La capitolul limbaj nu inregistram mari evolutii :a invatat sa spuna pitic (dar intr-un mod tare comic ,care nu poate fi reprodus in scris ),maî(mar),cacao(asta cand cere cereale cu lapte ,e innebunita dupa cerealele Nesquik).Stie cum fac toate animalele,recunoaste si arata unde sunt ochisorii,urechile etc,ii place la nebunie sa se plimbe cu masina,daca ii spun ca mergem pa-pa ,replica Antoniei este "brummmm-brummm".
E tare iubareata,ne pupa toata ziua,daca ii cer eu pupici ,se intoarce automat apoi si spre tati,si zice "tata ,tata" si intinde gurita sa ii dea pupici si lui ,si invers.
Sambata seara am fost in vizita la prietenul ei,Mihnea...a fost o nebunie...s-au alergat unul pe celalalt,au chiuit ,s-au jucat ,s-au pupacit...Antonia l-ar fi pupat non-stop si cand Mihnea se plictisea,Antonia alerga prin casa dupa el sa il pupe.Duminica am fost la zoo,dezamagire totala,2 animale amarate acolo,dar Antonia a fost incantata ...inca ne spune daca o intrebam unde a fost "brumm,brummm(adica cu masina ),uuuuu(maimuta ),caca(avea o maimutica o tumoare la poponet),sau ne spune cum ragea un cerb de acolo dar nu am putut sa o filmez si nici nu pot reproduce in scris :)).E ea insasi o mica maimutica,reproduce tot ce vede la noi,diverse actiuni,diverse expresii ale fetei,retine repede tot ce i se arata(acum s-a trezit si sare in pat :D).
Ieri si astazi a fost cu mine la munca (pentru ca a fost vacanta ,a fost programul lejer),a fost tare incantata,nu o mai puteam lua de acolo ,a fost rasfatata de toate fetele dar ea a fost tare rezervata si nu prea a socializat.
Ca sa o protejez de episoade dese si urate de gripa ,dupa ce am discutat cu pediatra de ma mine de la serviciu si cu pediatra ei,am decis sa ii dau Antoniei mini martieni ,sirop,15 zile timp de 3 luni ,si sirop de propolis cu echinaceea ,pe toata perioada rece.Si tot in acelasi sens ,ieri ne-am facut ,si eu ,si tati,vaccinul antigripal,sa nu ii mai aducem acasa toti virusii.
In rest...se dezvolta bine,e un copil normal pentru varsta ei.Inca mai am semne de intrebare legat de piciorusele ei si parca as mai consulta un alt ortoped.Inca ma mai gandesc...
Nu mai reusesc sa scriu,gata...isi cere dreptul la atentie.

sâmbătă, 2 octombrie 2010

Micuta Picasso


Tocmai ce a trecut si prima saptamana de munca ...prima saptamana de munca de cand am devenit mamica...prima saptamana fara Anto de la 8 si pana la 16 si un pic.Iubita mamei a avut norocul de a-l avea mai mult pe tati acasa,asa ca nu a simtit foarte drastic separarea de mine.Cand e cu tati acasa nu ma striga ,nu ma cauta prin casa.Cu bunica...merge la usa ,trage de chei si maraie "mama,mama".Tati gaseste tot felul de metode de a o binedispune...o scoate la plimbare cu masina ,cu "bum,bummmmmmm" cum zice Anto(si e innebunita dupa masina,recunoaste masina noastra,plange daca tati pleaca fara ea ),a invatat-o sa picteze (si din filmare si spusele lui tati era tare incantata iar rezultatul e superb pentru mine),se distreaza de nu se poate la masa,rad ,au deja "glumitele" lor.Si uite asa,tati al nostru ne-a demonstrat ce tatic minunat poate fi...pana acum,recunosc,nu se implica prea tare ...eu eram acasa non-stop cu Anto ,eu ma ocupam de tot.Acum ,ne-a demonstrat ca poate si ,si mai important ,ca vrea!Si pentru asta il iubim si mai mult :D!
Tot saptamana aceasta a invatat(de data asta de la mami :D) sa spuna ca "poua"(privea curioasa picaturile de ploaie intr-o baltoaca ).Tati a invatat-o sa recunoasca bancnotele asa ca acum ,cum vede portofelul sau vreo bancnota spune "banu,banu".A invatat sa o strige pe matusa mea ,Tudo careia ii spune "Tidi".Incearca sa spuna Antonia dar nu prea reuseste "Atiniii".A invatat sa spuna cand mergem la somn ca facem "nani,nani".Spune da si da din cap sus-jos,a invatat mai nou si pe nu pe care il pronunta "niu" si stie si miscarea corespunzatoare a capului stanga-dreapta.
Mai avem parte si de crize de "personalitate" dar destul de rare si scurte .Avem o fetita destul de intelegatoare ,cuminte si in general,ascultatoare.
Cred totusi ca simte destul de acut lipsa mea zilnica desi nu prea o exteriorizeaza :miercuri m-a strigat toata noaptea in somn...initial am crezut ca s-a trezit si ma striga,ea dormea ...si dupa ce am luat-o in brate cu mine in pat a continuat sa ma "caute" si sa ma strige.Offff....si mie imi e tareeee greu!
Poza prezinta prima pictura a Antoniei.

joi, 23 septembrie 2010

Decizii,decizii....

Am sufletul impartit in 1000 de bucati.De cate ori ma gandesc la asta simt cum o minge de foc cu gheare ascutite imi "joaca" in piept.Si totusi,dupa ce am cantarit indelung avantajele si dezavantajele am tras concluzia care ma va face sa nu-mi mai vad nasucul carn zilnic,de la 8 pana la 16.Cum totul in tara asta merge din rau in mai rau,cum indeminizatiile si salariile au scazut drastic,nu ne-a ramas o alta solutie decat sa-mi caut un nou job.Si ,pentru ca am primit o oferta tentanta in vremurile astea de criza,de luni voi fi mamica de dupa-amiaza si de weekend.Stiu ca era inevitabila o astfel de "despartire" ,oricum se intampla in iunie anul viitor dar pentru mine e ingrozitor de greu sa nu mai fiu acolo cand se trezeste razand si strigandu-ma "mama",ca nu voi mai fi acolo sa ne alintam zilnic la somnul de pranz,ca voi pierde multe,multe din "primele" lucruri pe care le va face...stiu ca ma va durea cand bunica imi va relata ce alte lucruri minunate a invatat sa mai faca Antonia ...si eu nu am fost acolo sa le vad .Stiu ca voi pierde foarte multe lucruri din viata ei si asta doare cel mai tare.Stiu ca va fi bine ingrijita dar nu va fi de mine.Cred ca numai o mama poate intelege sentimentele mele de acum.Dimineata am fost plecata sa rezolv cu actele,cand m-am intors dupa cateva ore ,Antonia se plimba prin casa si striga "MAMAAAAAA,MAMAAAAAA".Nu plangea dar imi simtea lipsa ...e greu de spus ce am simtit in clipa aia.E foarte important pentru mine sa nu se simta abandonata de parinti,o sa incerc sa ii dedic tot timpul meu liber,stiu ca va fi imposibil ,vor mai fi si treburi caznice de facut .Cateodata as vrea sa fiu "supermamica" ca in reclama aia,sa pot face toate treburile in 2 timpi si 3 miscari sa pot sa-i dedic tot timpul meu Antoniei.De multe ori ma gandesc ca nu fac suficient pentru ea,ca nu o stimulez suficient ,ca nu ii ofer destul suport moral .Acum va fi si mai greu caci vom avea timp limitat.
Tare as fi vrut sa nu fiu nevoita sa folosesc balanta si sa fim in continuare noi doua 24 din 24.

joi, 16 septembrie 2010

Dovada


Iata si dovada primei noastre vizite la coafor.





Si pentru ca am rasfoit prin poze,nu ma pot abtine sa nu va arat ce gospodina e fata mea (asta ca sa mai pot face si eu mancare ).


Si ultima perluta din seara asta:taica-su butona televizorul,Antonia merge hotarata langa el si zice "iete,ham,ham,ham" .La tv ,nici un ham...cateva clipe mai tarziu am realizat ca ea ii cerea lui Cristi sa dea pe canalul cu catei :D( se uitasera in ultimele zile impreuna la Animal planet).

miercuri, 15 septembrie 2010

Prima vizita la coafor

Azi am marcat prima "tunsoare" din viata Antoniei;pun ghilimelele de rigoare pentru ca nu a fost o tunsoare in adevaratul sens al cuvantului ci mai degraba a aranjare a pletei crescute ciudat inca de la nastere (inconfudabila creasta de punkist a printesei).Aveam un pic emotii,ma gandeam ca va trebui sa ducem munca de lamurire cu ea ca sa stea ,m-am inarmat cu carticele,jucarele si am pornit spre salon.Dupa "giugiuleala" de rigoare cu toate fetele din salon ,ne-am asezat pe scaun ...Anto in poala mea si ne-am apucat sa lecturam o carte cu animale .A uitat repede de miau,ham din carticica si privea cu interes in oglinda cum Alexandra se juca in parul ei.A stat asa de cuminteeeee,nu mi-a venit sa cred;nici nu s-a miscat.Toate lumea se mira de ea,cica de obicei copilasii asa mici trebuiesc pacaliti sa stea si dureaza destul pana reusesc sa ii aranjeze;noi in 5 minute am fost gata aranjate.Schimbarea nu e prea sesizabila,tati zice ca el nu observa nimic,doar ca acum nu-i mai intra parul in ochi.Urmatoarea tunsoare...cine stie pe cand,intentionam sa lasam codite lungi,lungi(parca e si pacat de inelusele ei din par sa o tundem scurt).Drept rasplata pentru ca a stat asa cuminte la tuns am mers in parculet la uta,uta(nebunia ei),s-a tarat prin tub si s-a catarat pe topogane.
Poza cu tunsulici ...maine,am ajuns foarte tarziu acasa ,am fost la cumparat de pampersi,lapte etc.

miercuri, 8 septembrie 2010

Mariuca lu' mama

LA MULTI ANI,Mariuca mea mica,frumoasa,iubita,cuminte si isteata!Sa iti dea Dumnezeu minte si putere sa poti indeplini tot ce iti propui in viata!
La multi ani si pentru cele 2 bunici Maria ,pentru nasa noastra de cununie si de botez a Antoniei,MARIA ,pentru Mariuca Cojocarilor ,pentru Clara Magdei si pentru toti cei ce poarta numele Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu.