Incerc sa stau departe de polemici ,de discutii in contradictoriu dar cateodata tare ma apuca un dor de duca.Nu-s eu prea umblata prin lumea larga ,nu-s nici Gica Contra ,poate nici asa de open mind cum ar trebui nu sunt dar tare mi se pare ca lumea asta a noastra, Romanica ,a luat-o complet razna .
Niciodata nu am sustinut si nici nu voi sustine ca stilul meu de viata,modul meu de gandire este unul bun si niciodata nu am incercat sa il "sugerez" altcuiva .Incerc sa imi sustin o parere atunci cand imi este ceruta ,spunand clar ca acesta este doar punctul meu de vedere .
Nu stiu de ce continui sa ma minunez zilnic de oribilitatile pe care le vad in jurul meu ....
Spre exemplu : iubesc animalele ,am crescut de mica printre ele ,avem si noi catel ,pisica ,iepurasi la mama mea pe care ii iubim si ii ingrijim dar ...sa sustii ca un animal este superior unui copil ,ca este mai usor si mai frumos sa cresti un caine (da,un caine ) decat propriul copil este inimaginabil pentru mine .
Antonia a avut o experienta urata cu un catel al unei vecine .Vecina, singura ,varsta a doua ,are un caine .Ii respect optiunea ,iubeste cainii si cauta companie .Dar ceea ce nu inteleg este lipsa ei de responsabilitate ....cainele alearga si musca toti copiii pe care ii prinde alergand pe langa bloc ,indiferent daca sunt pe jos ,cu bicicleta,trotineta etc.Desi am rugat-o in nenumarate randuri sa nu ii mai dea drumul singur pe afara ,sa il insosteasca si sa aiba grija de el ,catelul alearga ,latra si aproape musca tot ce prinde .Antonia a trecut milimetric pe langa coltii lui si a capatat o mare frica de caini .
Repet ,eu respect iubirea lor fata de animale dar asta nu justifica lipsa de angajament ,de responsabilitate .Si eu am avut parte de experiente traumatizante atat in copilarie cat si acum cu cainii si nimic pe lumea asta nu imi poate alunga teama pe care o am de fiecare data cand vad o haita de caini .
Ca sa nu mai vorbim de mizeriile pe care le gasim la tot pasul.
Cu riscul de a fi usor deplasata : copilul meu nu sperie pe nimeni ,nu musca,nu maltrateaza pe nimeni ,nu miroase urat si nu isi lasa fecalele pe strada.Asa ca da, un copil e mai presus decat un caine ....
Binenteles ca Antonia este invatata sa iubeasca animalele, sa le trateze frumos,sa nu le loveasca dar sa fie precauta si sa se joace doar cu acele animale care ii creeaza starea de siguranta .
Pnetru ca parcul e destul de departe de noi ,de multe ori Antonia se joaca in fata blocului unde este o gasca destul de mare de copii .Orele la care se joaca sunt rezonabile ,adica de la 10 la 12 si/sau de la 17/18 la 20.Alearga cu bicicleta sau cu trotineta ,rolele ,se joaca cu papusile ,cartile sau mingea .Intradevar, fac galagie ca doar sunt copii dar nu pot intelege rautatea dusa la extrem a vecinilor care le striga pe geam injurii ,cuvinte pe care un copil nu ar trebui sa le auda nici intamplator .Convietuirea la bloc are anumite avantaje /dezavantaje pe care le constientizam atunci cand alegem sa locuim acolo ...nu suntem singuri ,nu avem spatiul nostru personal ,curte in care sa putem sa ne relaxam asa ca vocile copiilor ce se joaca in spatelor blocului razbat pana la noi prin geamul deschis .Nici cand voi avea o suta de ani (glumesc ) nu voi putea uita ca si eu am fost copil si ca in primul rand ,imi placea sa ma joc .
E foarte greu in societatea romaneasca sa ne acceptam unul pe celalalt .Traim pentru noi ,egoist ,fara sa acceptam si problemele ,dorintele celorlalti de langa noi .
La piata toata lumea se uita urat la tine si iti numara sacosele,vanzatorii sunt mai acri decat o lamaie , la plaja toti sunt deranjati cand treci pe langa ei desi pasesti abia atingand nisipul .De unde atata rautate ?
Imi invat copilul in fiecare zi sa fie respectuos ,sa isi ceara scuze cand greseste,sa salute ,sa ii respecte pe ceilalti ,sa se joace cu toti copiii,sa imparta cu ceilalti ,sa vorbeasca frumos ,sa nu ii deranjeze pe cei din jur ...dar mitocania si datul din coate isi fac loc din ce in ce mai mult printre noi .
Am citit intamplator un articol al unei femei ce este adepta child free .Ii accept 100% decizia ,i-o respect caci fiecare are dreptul de a-si trai viata asa cum isi doreste.Dar ceea ce nu inteleg este de ce pentru a-si apara punctul de vedere alege sa arunce cu noroi in cei care totusi au ales sa aiba copii ( "sa se puiasca " -asa cum "frumos " mentioneaza in post-ul ei ).Am ales sa am copil in cunostinta de cauza ,mi-am dorit un copil pe care il cresc cum pot mai frumos, asa cum ea a ales ,tot in cunostinta de cauza,sa isi dedice intreg timpul propriei existente .Mie mi se pare usor egocentric si egoist dar noptile nedormite,mancarea de pe bluza mea ,jucariile imprastiate si banii mai putini din cont la mine se compenseaza ...si cei care sunt parinti stiu sentimentul de "Mami, esti cea mai buna mamica din lume !Te iubesc ! "(desi nu sunt cea mai buna mamica din lume decat in ochii ei ).
Asa ca poate ,daca am da valul la o parte si am realiza ca pe langa noi mai sunt si alti oameni si daca am fi mai deschisi ,mai zambitori si mai rabdatori , am avea sufletul mai usor ,capul mai limpede si ne-am trai mai frumos viata.Zic si eu ! :D
