marți, 23 februarie 2010

Usor,usor ...ne facem mari


Incet,incet ,incerc sa-mi tin echilibrul si fara sa fiu sustinuta.Cateva secunde si apoi ...poc .Mami zice ca nu mai dureaza mult si voi merge singurica in picioare.Deocamdata mi-e cam teama dar usor,usor ne facem noi mari.

Fotomodel ma face mama !




Am invatat sa "pozez ".Mami imi spune mereu "Anto,poza,mami!Hai sa facem poza!" .Ia uitati ce mutrite stiu sa fac la aparat.

"Turcoaica "


Jos pe covor,inconjurata de jucarii...asa imi place cel mai mult.Si cand sunt foarte concentrata ma asez ca o turcoaica ,cu piciorusele indoite sub fundulet.Toata lumea se amuza dar culmea,eu stau chiar bine asa si nu-mi pierd deloc echilibrul.

marți, 16 februarie 2010

Curiozitatea a ucis....soarecele



Stiti bine ca sunt un mic IT-ist.Am si cu cine semana,tati e pasionat de tot ce inseamna electronica asa ca vreau sa-i calc pe urme.Am inceput sa "invat " si vreau sa stiu ce face fiecare obiect si din ce e facut.Asa ca ,se cere neaparat si o "verificare " a laptopului si a tuturor accesoriilor sale.Vreti sa stiti cate mouse-uri am stricat pana acum?doua...si asta pentru ca nu mi-am dat seama bine inca la ce foloseste firul ala si ce se intampla daca tot apesi pe butoanele alea.Dar promit sa dezleg eu misterul pana la urma.

vineri, 12 februarie 2010

Acum 8 luni

Acum 8 luni ,intr-un spital de stat din Bucuresti,intr-o noapte frumoasa de iunie ,o mama se "lupta" sa-si aduca pe lume puiul mult asteptat.Acum 8 luni ,la ora 00.15 am tras in piept prima gura de aer,am plans pentru prima data si am fost pentru prima data in bratele mamei.Acum 8 luni am descoperit ce inseamna sa fii iubit,alintat si mangaiat.Acum 8 luni lumea mi-a soptit in cor :"Bun venit pe lume,Antonia Maria Zaharia!".Ce repede trece timpul....
La multe,multe lunite inainte ,iubita mamei!La multi,multi ani inainte ,ani plini de sanatate,iubire ...ani pe care sa-i traiesti frumos,in armonie si cumpatare.Sa ai o viata FRUMOASA!

Primul cucui

Din pacate se mai intampla si de-astea...in seara asta am experimentat prima cazatura cu urmari...m-am ridicat pe canapea sa pot ajunge la ...ghiciti ce ?...laptop,"iubirea mea" ,am uitat sa ma tin si am cazut cu capul de piciorul canapelei...m-am speriat tare,mami si mai tare ,am plans un pic dar a trecut.Inca mai am semnul ,un mic cucui .Bunica zice ca toti copiii cad ...eu sper sa am parte de cazaturi fara "urmari".

La nani








Sunt o mare somnoroasa...numai ca nu prea imi place sa adorm singura...asa ca mami trebuie sa-mi cante(norocul ei ca stie ce) si sa ma legene.De ceva vreme ,cand imi este somnic si vreau sa-i "spun" si mamei ma trag cu manuta dreapta de ureche.Mami intelege rapid mesajul si gata,hai la nani!Mamei i se par tare caraghioase dar frumoase "pozitiile mele de somn " asa ca imi tot face poze.
Aaaa...in patul mare dorm cel mai bine dar mami ma pacaleste si ma muta dupa ce adorm in patutul meu.Iar de cand am fost racita in ianuarie(pfuuuu,nici nu vreau sa-mi mai aduc aminte) si mami ma culca pe perna ei sa stau cu capul mai sus sa pot respira imi place la nebunie sa-mi ascund nasucul in perna,desi mama zice ca nu-i tocmai sanatos.