A doua luna din viata mea

Are mama o fetita...

Eiiii,ce-am mai crescut de cand nu am mai scris.Are mama fata mare ,am deja 2 luni si o saptamana ,am crescut aproape 10 cm in lungime plus 2 kg si un pic in greutate.Sunt foarte ocupata toata ziua...programul meu...papa,un pic de joaca,somnic ,apoi dupa 3 ore din nou papa,joaca ,somn si tot asa.Am descoperit si cum sa-i santajez pe mami si pe tati ...cand ma plictisesc si vreau in brate ,plang...stiu ca vin imediat la "apel" ca doar eu sunt seful in casa.Mi-am facut niste prieteni tare haiosi ,mami zice ca-i cheama ursuleti si iepurasi,mie imi plac ca sunt colorati,se invart si canta cand stau cuminte la mine in patut.Preferatul meu este un ursulet alb cu negru pe care mami zice ca il cheama panda,tati ii zice "pandosul".Si in leagan am niste ursuleti tare haiosi pe care ii cert des pentru ca nu vor sa vorbeasca si cu mine.Am invatat deja o gramada de lucruri,"vorbesc" des cu mami si cu tati (aggggggg,abuuuuuuu,ingiiiiiiii,auuuu),rad cu gura pana la urechi si dau din maini si picioruse cand mami si tati vorbesc cu mine.Duminica,16 august,am descoperit ca ma pot intoarce singura si pe burtica...inca nu stiu ce sa fac cu manuta care ramane sub mine dar perseverez.Afara,in carucior,vreau sa stau un pic ridicata sa descopar lumea si cateodata,cand nu vad eu bine de acolo din carucior lumea ce ma inconjoara ii "cer" lui mami sa ma ia in brate.
Sambata,15 august a fost ziua mea de nume ca doar ma cheama si Maria...si pentru ca a fost ziua mea ,stiti ce cadou am primit?...o baie in cristelnita,mami zice ca asta a fost botezul meu ,acum sunt si eu crestina .Eiii,dar asta-i alta poveste,am sa v-o spun cand o sa mai aiba mami un pic de timp sa scrie la calculator(deh,eu inca nu ma pricep prea bine cum e cu butoanele si cu literele),Deocamdata va punem cateva poze sa ma vedeti cat am crescut.

prima luna din viata mea

13 iunie 2009-minunea din vietile noastre

13 iunie 2009 ,ora 00.15...un tipat scurt si imi anunt venirea pe lume...prima gura de aer imi umple plamanii si ma sperii...unde sunt?ce s-a intamplat?ce-i cu atata lume in jurul meu ?si luminile astea puternice ma deranjeaza...hei,asta-i nasucul meu ,ce aveti cu el,ce-mi tot bagati furtunele alea in gurita?Unde-i mami meu???????Vreau la mami!!!!Deodata o voce cunoscuta imi ureaza bun venit pe lume si imi da primul pupic din viata mea...ma linistesc ,e mami meu...domnul doctor m-a asezat la ea pe piept sa ne vedem si noi pentru prima data...mami are lacrimi in ochi,e fericita ca are o asa minune de copil(deh,stiti voi cum e cu cioara...).Dupa vreo 2 minute de privit in ochii mamicii mele ascultandu-i vocea ,maini necunoscute ma iau de langa ea si ma duc departe lasand-o pe mami cu gandul la mine si la mirosul pe care l-a simtit atunci cand pentru prima data am stat la ea pe piept,miros de flori ...incep din nou sa plang...unde ma duceti,vreau la mama mea,mi-e foame...ajung intr-o incapere cu multi bebelusi.Si ei sunt la fel de suparati ca si mine...aici sunt spalata ,cantarita si masurata...am 3400 grame si 51 de centimetri(aaa,si am uitat sa va zic ca am primit nota 9 la nastere).Si pentru ca mie imi este ingrozitor de foame si mami inca nu poate sa vina la mine primesc o doza de glucoza si adorm linistita...sunt obosita,am avut de parcurs un drum lung si greu dar acum in sfarsit sunt aici.Mami si tati trimit mesaje peste mesaje,sa stie toata lumea ce fericiti sunt ca li s-a nascut minunea si sunt tare nerabdatori sa ma vada mai bine si sa ma analizeze...eu insa vreau sa dorm acum,vom avea toata viata inainte sa ne-o petrecem impreuna.