13 iunie 2009 ,ora 00.15...un tipat scurt si imi anunt venirea pe lume...prima gura de aer imi umple plamanii si ma sperii...unde sunt?ce s-a intamplat?ce-i cu atata lume in jurul meu ?si luminile astea puternice ma deranjeaza...hei,asta-i nasucul meu ,ce aveti cu el,ce-mi tot bagati furtunele alea in gurita?Unde-i mami meu???????Vreau la mami!!!!Deodata o voce cunoscuta imi ureaza bun venit pe lume si imi da primul pupic din viata mea...ma linistesc ,e mami meu...domnul doctor m-a asezat la ea pe piept sa ne vedem si noi pentru prima data...mami are lacrimi in ochi,e fericita ca are o asa minune de copil(deh,stiti voi cum e cu cioara...).Dupa vreo 2 minute de privit in ochii mamicii mele ascultandu-i vocea ,maini necunoscute ma iau de langa ea si ma duc departe lasand-o pe mami cu gandul la mine si la mirosul pe care l-a simtit atunci cand pentru prima data am stat la ea pe piept,miros de flori ...incep din nou sa plang...unde ma duceti,vreau la mama mea,mi-e foame...ajung intr-o incapere cu multi bebelusi.Si ei sunt la fel de suparati ca si mine...aici sunt spalata ,cantarita si masurata...am 3400 grame si 51 de centimetri(aaa,si am uitat sa va zic ca am primit nota 9 la nastere).Si pentru ca mie imi este ingrozitor de foame si mami inca nu poate sa vina la mine primesc o doza de glucoza si adorm linistita...sunt obosita,am avut de parcurs un drum lung si greu dar acum in sfarsit sunt aici.Mami si tati trimit mesaje peste mesaje,sa stie toata lumea ce fericiti sunt ca li s-a nascut minunea si sunt tare nerabdatori sa ma vada mai bine si sa ma analizeze...eu insa vreau sa dorm acum,vom avea toata viata inainte sa ne-o petrecem impreuna.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu