sâmbătă, 2 octombrie 2010
Micuta Picasso
Tocmai ce a trecut si prima saptamana de munca ...prima saptamana de munca de cand am devenit mamica...prima saptamana fara Anto de la 8 si pana la 16 si un pic.Iubita mamei a avut norocul de a-l avea mai mult pe tati acasa,asa ca nu a simtit foarte drastic separarea de mine.Cand e cu tati acasa nu ma striga ,nu ma cauta prin casa.Cu bunica...merge la usa ,trage de chei si maraie "mama,mama".Tati gaseste tot felul de metode de a o binedispune...o scoate la plimbare cu masina ,cu "bum,bummmmmmm" cum zice Anto(si e innebunita dupa masina,recunoaste masina noastra,plange daca tati pleaca fara ea ),a invatat-o sa picteze (si din filmare si spusele lui tati era tare incantata iar rezultatul e superb pentru mine),se distreaza de nu se poate la masa,rad ,au deja "glumitele" lor.Si uite asa,tati al nostru ne-a demonstrat ce tatic minunat poate fi...pana acum,recunosc,nu se implica prea tare ...eu eram acasa non-stop cu Anto ,eu ma ocupam de tot.Acum ,ne-a demonstrat ca poate si ,si mai important ,ca vrea!Si pentru asta il iubim si mai mult :D!
Tot saptamana aceasta a invatat(de data asta de la mami :D) sa spuna ca "poua"(privea curioasa picaturile de ploaie intr-o baltoaca ).Tati a invatat-o sa recunoasca bancnotele asa ca acum ,cum vede portofelul sau vreo bancnota spune "banu,banu".A invatat sa o strige pe matusa mea ,Tudo careia ii spune "Tidi".Incearca sa spuna Antonia dar nu prea reuseste "Atiniii".A invatat sa spuna cand mergem la somn ca facem "nani,nani".Spune da si da din cap sus-jos,a invatat mai nou si pe nu pe care il pronunta "niu" si stie si miscarea corespunzatoare a capului stanga-dreapta.
Mai avem parte si de crize de "personalitate" dar destul de rare si scurte .Avem o fetita destul de intelegatoare ,cuminte si in general,ascultatoare.
Cred totusi ca simte destul de acut lipsa mea zilnica desi nu prea o exteriorizeaza :miercuri m-a strigat toata noaptea in somn...initial am crezut ca s-a trezit si ma striga,ea dormea ...si dupa ce am luat-o in brate cu mine in pat a continuat sa ma "caute" si sa ma strige.Offff....si mie imi e tareeee greu!
Poza prezinta prima pictura a Antoniei.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
la cat mai multe mici capodopere. :) Imi pare bine ca sunteti pe drumul cel bun in gasirea unui echilibru... :)
RăspundețiȘtergereva imbratisam cald.
Fara falsitate iti spun ca primul desen al Antoniei e chiar misto ;).Si e adevarat ca pt tine e si mai frumos ;).Bravo mami, ma bucur ca incet incet incepi sa te obisnuiesti cu noua postura de "mamica cu servici" , desi in sufletul tau sunt convinsa ca altele sunt trairile.Lasa, Anto e pe maini , ceea ce conteaza fff mult .Pupam cu drag
RăspundețiȘtergereRau cu rau dar mai rau fara rau spune o vorba :p . Felicitarile mele lui tati : vezi ca se poate!!!!!!:D . Cat despre pictura Antoniei zic decat : BRAVOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO si acum convinge-o pe mami sa ii faca o rama frumoasa si sa o puna la loc de cinste :D ...Bine locul de cinste poate sa fie si la 2500km ca nu ne suparam :-"
RăspundețiȘtergereApropos de ce scrii si eu o sa incep munca martea care vine. Insa nu-mi fac probleme. Se va obisnui Stef si fara mine. Am auzit povestea unei mamici care, nevoita de situatie, a dat-o mamei ei pe pitica sa o creasca, undeva in provincie pentru ca in Bucuresti n-are rude si nici nu are incredere intr-o bona. Asa ca isi vede fata cam la doua saptamani. Pare egoist dar, cand auzi intamplari d-astea, parca iti vine inima la loc si te gandesti ca tu nu stai mai rau. :(
RăspundețiȘtergereGabi...multumim frumos!Asa spera, si noi,sa gasim un echilibru..e tare greu cu timpul asta!
RăspundețiȘtergereDana...multumim...ii"transmit Antoniei,sper sa nu i se urce la cap :))
RăspundețiȘtergereAdela...multumim...tati deja se umfla in pene :D.
RăspundețiȘtergereRama sigur vom pune ...iar la locul de cinste din Nice vom pune sigur o alta capodopera de-a Antoniei facuta speciala pt voi...asta-i prima si se pastreaza la pictor.:D
Dana...stiu asta,stiu ca ar trebui sa fiu fericita ca o vad zilnic dupa 4 ...poate ca sunt eu prea mamoasa..si nu neaparat ca imi fac griji pt ea...doar doare despartirea de ea.
RăspundețiȘtergere